De ce a pierdut Wehrmachtul războiul?

Între anii 1939-1945 a avut loc cel mai sângeros război pe care umanitatea l-a cunoscut. Niciodată, până atunci, așa de mulți oameni nu au fost uciși în așa scurt timp. Și în mișlocul acestor confruntări un nume iese în evidență : Wehrmachtul. Această forță rămâne una dintre cele mai formidabile armate ale secolului XX și nu am greși dacă afirmăm că ea a fost cea mai bună armată a secolului trecut (din punctul de vedere al pregătirii, disciplinei și a tehnicii folosite). Cum a fost posibil ca cea mai bună armată din lume să fie invinsă de o armată formată din mujici inculți  sau din ”yanchei urbani”. Care au fost cauzele acestui eșec pentru armata germană ? Mulți au încercat să răspundă, unii având argumente mai bune (de exemplu sir B.H. Liddell Hart) alții folosind argumente cel puțin hilare (vezi aici). În rândurile de mai jos urmează să prezint principalele cauze (așa cum le văd eu) care au condus la înfrângerea Wehrmachtului.

Grupez argumentele mele în trei categorii principale:

1. Problema cantitativă 

2. Problema decizională

3. Problema informativă/contrainformativă

1. Problema cantitativă sau despre incapacitatea germană de a produce mari cantități de armament greu.

Vedem foarte clar că armata germană își păstrează capacitatea ofensivă până la sfârșitul războiului. În 1943 are loc ofensiva de la Kursk și în 1944 are loc ofensiva din Ardeeni. În ambele situații armata germană, în prima fază, reușește să spargă apărarea inamică, dar după un timp ofensiva este oprită și urmează un devastator contraatac inamic. Care este explicația ? Wehrmachtul în pregătirea ofensivei reușește să strângă materialele necesare atacului (=victorie) dar ei nu sunt în stare să înlocuiască materialul de război distrus de inamic (=oprirea ofensivei). Dacă industria germană ar fi putut produce armament greu în cantități comparabile cu SUA sau URSS situația ar fi fost cu totul altceva.

Dar de ce nu a putut produce industria germană cantități mari de armament ? Unii spun că acest lucru se datorează complexității armamentului german (fabricarea armamentului german lua mai mult timp din cauza complexității lui, iar cel sovietic, fiind mai simplu, putea fi confecționat mult mai ușor).

Dar acest argument nu este valid, un motiv al acestei incapacități a industriei germane fiind distrugerea cauzată de aviația aliată. SUA și URSS nu aveau această problemă fiindcă ei puteau produce armament în zone în care nu exista pericolul de distrugere, fiindcă aviația germană nu putea ajunge în acele locuri. Așa că industria germană a fost mutată în subteran, sau în zone în care aviația aliată ajungea cu dificultate. Cu toate aceste măsuri aviația aliată distrugea treptat capacitatea de producție a industriei germane. O altă problemă ce apărea era faptul că odată cu bombardarea fabricilor ”dispărea” și personalul calificat, iar înlocuirea lui era o treabă dificilă.

O altă problemă rezidă din rapiditatea cu care războiul s-a generalizat. Generalii germani estimau că armata germană urma să fie complet echipată de abia în 1944, dar războiul izbucnise cu șase ani mai devreme. De exemplu în 1939 Germania a produs 8.259 avioane și 247 tancuri iar în 1944 s-au produs 39.807 avioane și 19.000 tancuri. Exemplul este grăitor. Oare ce s-ar fi întâmplat dacă Germania ar fi avut în 1939 producția de armament  greu din 1944. Ce s-ar fi întîmplat dacă în 1941 URSS ar fi fost atacată de 19.000 de tancuri și nu de 3400 ?

Concluzie:

În timp ce în URSS și SUA creștea încontinuu numărul fabricilor care produceau armament (acestea nefiind distruse), în Germania numărul fabricilor producătoare de armament se diminua (din cauza raidurilor aeriene). În Germania personalul calificat era ucis în raiduri, acesta fiind înlocuit cu personal necalificat, pe când in URSS și SUA personalul calificat era bine îngrijit și beneficia de o continuă specializare. În aceste condiții era normal ca industria germană să nu producă armament greu în aceleași cantități ca și statele aliate.

 De exemplu: În 1942

-        URSS producea 25.436 avioane și 24.446 tancuri

-        Germania producea 15.556 avioane și 6.180 de tancuri.

-        SUA +Marea Britanie – 71.000 avioane și 33.608 tancuri

Din aceste cifre vedem clar că producția Germaniei era inferioară URSS-ului. Dacă mai punem la socoteală și producția combinată a Marii Britanii și SUA disproporția devine colosală.